joi, 4 noiembrie 2010

Spion in tara vecina...Cora - Episodul V

Din episodul trecut...
Ajung la bordel iar matroana de acolo ma intreaba ce vreau...Auzi la ea intrebare... CE VREAU?...
- Ce sa vreau?...Vreau ce vrea oricine...Dar parca te cunosc de undeva, doamna matroana!!! ( deja unele fete de pe Limpa transpira abundent... Spera sa nu fie una dintre ele "aleasa")
- ... Sase!!!!!... aud o voce de barbat in spate...Vine politia in razie!!!...( al dracu scenarist...iar mi-a facut-o...A schimbat scenariu din nou)... Fug ca mistretii de ploaie si ma pitul dupa o fufa...tufa, pardon... ca de obicei, IQ -ul meu iese in evidenta exact ca girofarul masinii de politie cand functioneaza...Girofarul, nu creierutul meu!!!... Ma fac mic, sub tufa ajungand parte din ea...Ca in fotosinteza...

EPISODUL CINCI DIN SASE...iN DRUM SPRE TARA FAGADUINTEI, LIMPA...

Dupa ce am stat pitulat vreo 3 ore, pentru ca scenaristul nu avea ideei, odata ma ridic, trec de sarma ghimpata care il apara pe scenaristul Bobo, fac doua matanii apoi cu vocea mea naturala de cocos nebun, ii spun pitigaiat:
- Daca in episodul asta nu ma cuplezi cu o blondina, te cotcotonogesc de nu te vezi!!!...Ai inteles?!!!. urlu eu la el si plec calcand apasat pe fiecare picior... intalnit in cale.
Pai pana cand?!...Il vad pe Bobo ca strange din maxilar, apoi baga proteza in gura...Si se apuca sa scrie... Dupa 10 minute regizorul striga "motor" si episodul incepe...
Ca prin vis ma trezesc pe un iaht inconjurat de trufandale blonde... Ma aplec, pup podeaua ambarcatiunii si ii multumesc in gand lui Bobo... Acum nu stiam pe cine sa aleg atat de multe erau... Scenaristul, aflat in spatele camerei de filmat, zambea cu botul pana la urechi...Ii fac un semn discret, multumindu-i inca odata, apoi cea mai apropiata fatuca a fost prinsa de o mana foarte puternica cu muschi din belsug ( mana mea) si trasa ca un sac de cartofi in strafundurile iahtului...Rup hainele de pe ea, care ramane goala... Spre surprinderea mea, avea "batz"... Ies rapid din incapere cu ganduri criminale, dar ma trezesc intr-o celula de inchisoare cu acelasi Bobo privind pasiv la mine, tinandu-se de burta din belsug si razand in hohote... Fac spume la gura, dar doar atat...Gratiile sunt prea puternice pentru capul meu...Credeam ca sunt de decor...M-am inselat amarnic... Schimb tactica, il iau cu gugulugu, dar usa celulei tot nu se deschide...Ce sa fac, inoptez acolo!... Dimineata pe racoare, reusesc sa evadez prin tunelul gasit in celula...se pare ca am un aliat printre scenaristii secunzi...Bobo, doarme...Al draq aliat, ca tunelul chiar tunel era!!!... Dupa vreun kilometru de mers prin tunel, aud un UUUUU si iarasi UUUUUUU, "aoleu trenul", imi zic si ma lipesc ca afisul de perete...Stropi mari de 3,14 plus 3,14 (adica pipi) se preling pe picioarele mele darze de halterofil crescut cu pita de casa si carnati taranesti... Noroc ca sunt constipat ca faceam tot tacamul de teama... Trenul trece milimetric pe langa fata mea de cuc stropsit iar cand ultimul vagon m-a depasit simt o palma pe dosul meu... Bineinteles ca nu ma speriu, fiind un viteaz din fire... E drept ca mana era a mea, vroind sa se convinga intr-adevar ca nu am facut treaba mare pe zidurile cetatii stiind ca se pedepseste acest lucru cu o mica amenda...
Sunt contrariat ca nu vad luminita de la capatul tunelului...Mergand inainte si gandind cu viteza colosala de 3 metri pe secunda mi-era tot mai clar ca Bobo a postat-o pe Cora, stanca in fata iesirii din tunel... Puteam sa fac pariu ca asa era...Cora asta cu o tzatzisoara de-a ei putea sa astupe o gaura neagra de dimensiune medie...Cred ca am ajuns la gura tunelului!!!...nu era Cora...erau pietre de rau pe care nenorocitul de Bobo ma pune sa le dau deoparte una cate una... Ma conformez si dupa vreo 3 ceasuri rele, Belgia se arata la orizont...Era marti in scenariu, eu crezand ca-i weekend...Vad o bucata din soarele datator de viata si lumina naturala, scot o mana afara din tunel, o scot si pe-a doua apoi trag de mine cu o ura comparabila doar cu mersul trenurilor... Ies la aer si Totusi Cora era acolo... Lua micul dejun la iarba verde... frigea un bou la protap sa-l pape...
- Urmezi tu, imi zice senin ca ziua de mai, iubita mea nevasta de pe HI5...
- Sa o crezi tu...Ti-ajunge unul...mormai eu, dulce ca vata pe bat...
Nerabdator sa ajung la aeroport o las totusi sa termine de mancat si dupa exact 3 minute si 47 de secunde eram deja pe drum...Papa iute, Cora asta a mea...Ne imbarcam in aeroplan, seiful cu "unealta" este langa mine, Cora la fel, ambalez motorul aparatului de zbor, urcam in vazduh si dupa o ora aterizam pe aeroportul din tara Limpa... Doar "maharul" ma astepta pe pista... masii de treaba!!!...eram dezamagit!!!... Credeam ca voi fi intampinat ca un erou...Doar am adus unealta in tara, nu?!... Cora scoboara si ea din aparat lasand urme vizibile pe unde calca..."Maharul" o privea cu o curiozitate bolnava...Nu credea ca exista asa ceva... Totusi face un semn discret cuiva care se adapostea intr-un sant aflat la 6 metri de noi doi apoi sare in santul proaspat sapat...Din reflex fac si eu acelasi lucru avand totusi timp sa intorc capul ca sa o vad pe Cora cum zmulgea copacii de pe margimea pistei facandu-si un buchet frumos de flocopaci (acest cuvant are mai multe intelesuri...luati varianta corecta...mersi)... Apoi imi indrept atentia distribuitiva spre locul in care trebuia sa aterizez dupa salt, mirat ca inca nu ating fundul gropii... Ohooo...mai aveam mult de levitat...Aveam timp si de o pipa pe care mi-o si aprind...Ajung in sfarsit cu picioarele pe pamant, dupa ce in prealabil imi scutur capul de pamant pentru ca normal, Bobo a avut de grija sa aterizez mai ciudat...adica in cap!...Observ in apropierea mea un periscop, imi belesc ochiul stang in el,de curios doar, apoi aud:
- Tragere de voie!!!...Foccccccccccc!!!!!!
Era maharul care vroia sa o elimine pe creatura Cora...Asta nici nu simtea piscaturile de gloante care o inghioldeau...
- Dati-i foccccc, urlu eu nepermis de egoist, vazand ca gloantele nu au succes la farmecul ei de fata mare...
-Mai avem doar o alternativa,relule76, imi zice maharul...
- De acord, ii raspund rapid ca viteza luminii...
- OK, spuse "maharul" apoi apasa pe un buton rosu ca racul...
In scurt timp, vad prin periscop o ciuperca care se inalta mareata chiar dintre picioarele Corei...Nu iti trebuia telescop de astronom ca sa o vezi pe Cora, ridica ca un fulg de aceasta bomba atomica, disparand in neant...Doua, trei lacrimi siroiau din ochii mei, ca fluviul Nil la varsarea in Marea Mediterana care la randul ei ajunge in oceanul Atlantic... Paradoxal erau de fericire...
Dupa ce sau linistit lucrurile, plecam spre sediul guvernului Limpa si dupa ce beau o cafea scot seiful de 3 pe 3 metri de sub bratul meu vanjos drept si il deschid cu o usurinta de om nebun, curios sa vad ce era cu aceasta "unealta" a terorii...
Finalul in ultimul episod...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu