joi, 4 noiembrie 2010

Spion in tara vecina...Cora - Episodul IV

In toata pauza publicitara creierul mi-a fost tocat sistematic din cauza celor trei care bateau cu durere in usa... Am rezistat eroic chiar daca vroiam sa intru in baia abuziv ocupata de Cora, care s-a pus pe cantat pe "tron"...Parca era la karaoke...Nici o nota nu-i iesea cum trebuie...Plus tobosarii astia care ma ciocaneau atza in moalele capului...Va dati seama starea mea de spirit care era!... Imi zmulg parul din cap, imi scot o masea, nimic...tot nervos eram... Se anunta la radio ca pauza publicitara mai dureaza zece minute...Suberb, imi zic aruncandu-ma ca un bivol cu capul de peretele din stanga mea...Dar incapatanarea mea proverbiala ma tine pe pozitie...Cora trece la un repertoriu de opera fiind acompaniat de cei trei tenori care stateau la usa...magnific, zic eu incercand sa-mi mananc timpanele si sa-mi inghit limba...Incerc sa ma pitulez pe balcon dar este imposibil... Nu exista balcoane!!!...Eram convins ca erau...Scenaristii astia vor sa ma sape de a scos balconul din peisaj...Ma uit la ceas...Inca 7 minute de chin...Incerc yoga profesional. Stau in cap 2 minute apoi incerc sa cant la vioara...Cora scoate capul pe usa si-mi zice suav:
- Numai trancani din aia, ca ti-o bag pe gat iar arcusul de jos in sus si ti-l scot pe gura, apoi zambeste nevinovat...
Inghit in sec, rup o coarda din cele existente la vioara si inecep sa sar coarda...poate am norocul sa se surpe tavanul si sa scap de cosmar...Din pacate dexteritatea imi face figuri si ma trezesc impiedicat de acest "snur" si cad in bot...pun cei doi dinti langa maseaua scoasa anterior de buna voie, zambesc in oglinda si observ minunea...Sunt stirb...Inevitabilul se produce si Cora scoate trei vanturi musonice de-mi face parul valvoi... Ma tin cu toata forta mea existenta de cuier...cei trei tenori tac instantaneu nestiind ce i-a lovit...ma uit pe vizor si surpriza placuta!!!... Au disparut!...Au fost evaporati instantaneu...Mare minune ca eu am scapat... Cora iese din baie, aratand mai supla, daca pot spune asa ceva...A lasat pe gura canalizarii, 70 de kilograme pe putin...Adica greutatea mea bruta...
- Ar fi timpul sa plecam in Tara Limpei, ii spun Corei care ma priveste buimaca...
- Eu nu-mi parasesc hi5-ul...Sa-ti fie clar, mormolocule...
Apoi ma apuca de manuta si ma leaga de calorifer
- Ce faci?... urlu eu... Am glumit, pufuletele meu drag
- Aaaa, da?!...bine, zise ea si ma dezleaga...
Ce simplu a fost...Credula muiere...imi pregatesc evadarea turnand un sac in troaca de unde bea ea ceaiul... Cum ce este in sac?!...in nici un caz flori de tei ci otrava de cea mai buna calitate!... Amestec continutul si o imbii sa se adape...Ea nu si nu, ca nu-i este sete...Noroc ca am o minte geniala si ideile sar din mine ca pop cornul in tigaie... pe loc ma dezbrac si ma arunc in troaca zicandu-i imensei, sa ma prinda...Da` nu cu cloambele ei lungi ca vrejul de fasole ala fermecat ci cu limba aceea pe care o folosea atunci cand o musca se punea pe unghia de la degetul mare de la picioarele ei...Pleosc, pleosc si musca nu mai avea nici o sansa... Cand a auzit ce idee originala am avut, s-a bucurat ca un copil... Batea din palmutele ei cu atata fericire in glas de a daramat mitul in care se spunea ca aplauzele nu pot sa sparga un vas de cristal... Ea a reusit!!!... Apoi isi pune limba in miscare...Eu imi pun in evidenta calitatile mele de inotator reusind sa ma scufund 2 metri in troaca... Ea dintr-o singura limba a golit 20 % din continutul trocii... De aia i se zice troaca de porci...Sunt eu inauntru... ceaiul se evapora vazand cu ochi si bestia tot in picioare statea...Dupa 2 minute ajung sa inot doar intr-o baltoaca pe fundul trocii si cu un ultim efort o indemn sa sara inauntru... Ea marseaza idei si aterizeaza milimetic langa mine, exact cat sa nu ma omoare cu zile...Eu agil cum sunt din fire, ca un alpinist profesionist escaladez creatura ajung in varf, infing steagul in ochiul ciclopului si triumfator strig: Ajutoooooooooooooooor!!!... NO, ce-i?! Alt cuvant mai nemuritor nu mi-a venit pe moment... Am timp sa iau seiful cu unealta si alerg pe strazile pustii spre aeroport... Zeita Fortuna se pare ca tine cu mine, impingandu-ma de la spate...
- Fortuna mai incet, ii spun...Nu pot tine ritmul...Mai cadentat, te rog!!!
- OK, zice ea si dispare din peisaj ca doar este serialul meu, nu?!
Sa fie multumita ca a avut replica in acest episod...Altii, ca de exemplu MCQuel si McMacMac nu au avut acesta onoare fiind pulverizati in neant...
Intotdeauna am un atu sau joker in buzunar ca sa pot scapa din incurcaturi...de asi, nu mai vorbesc!!!...Am o duzina... Ajung la aeroport, cer o sticla de apa, mi se da coniac, setos fiind beau si ultima picatura, ascund seiful cu unealta sub brat, trec de vamesi, trec de aeroport, ma intorc la aeroport, cer bilet de voie pentru Limpa, il primesc, primesc si o palma morala de la cativa dintre calatori ( asa scrie in scenariu, asa va povestesc si eu...E absurb, nu?!), urc in aeronava si astept decolarea... Misiune indeplinita imi zic eu bucuros nevoie mare...dar scenaristul cred ca are ceva cu mine...Citesc de doua ori scena si nu-mi vine sa cred..Trebuie sa ma intorc din nou la hotel ca sa o salvez pe Cora...Inadmisibil, urlu eu si iau un pix sterg pasajul si in loc de intoarcerea la hotel am scris cu culoare asemanatoare Bordel...Suna mai bine nu?!...Oricum daca mai sunt 2 episoade din serial macar sa mi le petrec frumos mai ales ca unealta misterioasa este la mine...Sper sa nu se prinda scenaristul asta ciudat de modificare...
Avung la bordel iar matroana de acolo ma intreaba ce vreau...Auzi la ea intrebare... CE VREAU?...
- Ce sa vreau?...Vreau ce vrea oricine...Dar parca te cunosc de undeva, doamna matroana!!! ( deja unele fete de pe Limpa transpira abundent... Spra sa nu fi ea "aleasa")
- ... Sase!!!!!... aud o voce de barbat in spate...Vine politia in razie...( al dracu scenarist...iar mi-a facut-o...A schimbat scenariu din nou)... Fug ca mistretii de ploaie si ma pitul dupa o fufa...tufa, pardon... ca de obicei IQ -ul meu iese in evidenta exact ca girofarul masinii de politie cand functioneaza...Girofarul, nu creierutul meu!!!... Ma fac mic, sub tufa ajungand parte din ea...Ca in fotosinteza...
Ce s-a intamplat mai departe in penultimul episod...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu